Regatul Visurilor

Pana sa vina cronica lor, pe care o voi prelua, va las alaturi de un poem care a fost apreciat de publicul Bocancului, poem care a si fost recomandat pe acest portal cultural.
Cel mai probabil, acet poem va face parte din al doilea volum de poezie pe care il voi publica in cursul anului 2010. Deja am discutat de principiu cu o editura, al carui nume nu il voi da inca pentru aparitia volumul “Vanzatorul de arme.Citadin”.
De asemenea, o parte a acestui poem a fost folosit si ca material de exercitiu la cursul de scriere creativa de luni, pe tema cuvintelor poetice/nepoetice. Au fost luate spre studiu cuvinte precum, “atomoelectric” sau “exoterm”.

PS: Sper sa posteze pe site si varianta audio a poemelor, pentru o mai buna vibratie a acestora cu cititorul. XV. Douăzeci şi două de modalităţi de a nu defini poezia…, un poem despre care Sorin Teodoriu spunea: voi recomanda poemul pentru numeroasele definitii care mai de care mai interesante si mai subtile, pentru nota de umor subliniata la aproape fiecare vers, pentru idee si forma. Ascultat poemul prinde viata si este mai actual ca oricand …cu toate ca poezia nu este o reuniune altetica la care sa participe tot Berceniul in semn de sarbatoare.

XV.1 Patru modalităţi metafizice ancorate în realitate

Poezia nu e firul de aur ascuns
printre cianurile neuronice
din spitalul de nebuni.

Poezia nu e drojdia de bere
ce fermentează stări metafizice
în spatele blocului.

Poezia nu e cărbunele
cu care să retuşezi
portrete de câini maidanezi.

Poezia nu e umbrela
pe care să o deschizi
când plânge vecina de la doi.

XV.2 Cinci modalităţi matematice

Poezia nu e funcţia predefinită,
care să cuantifice
sentimentele umane.

Poezia nu e modulul
unui număr speriat
de valorile negative.

Poezia nu e centrul de greutate
al unui triunghi isoscel
înscris într un cerc.

Poezia nu e niciodată
o metodă de reducere la absurd
în câmp gravitaţional.

Poezia nu e mulţimea
câinilor euthanasiaţi
de teorema lui Thales.

XV.3 Şase modalităţi chimice

Poezia nu e Centrala Atomoelectrică
de la Cernobîl pe 26 aprilie 1986,
La ora 1:23.

Poezia nu e reacţia de neutralizare
între un acid slab şi o bază tare
căutându-şi echilibrul.

Poezia nu e cianura
care să otrăvească proletarii.
aşteptând tramvaiul 7.

Poezia nu e arena c-un nucleu aromatic
substituind sentimentele
în poziţiile orto şi para.

Poezia nu e procesul exoterm
ce determină eliminarea virginităţii
din carnea de fecioară.

Poezia nu e trinitrotoluenul detonat
pentru a sparge ce-a mai ramas uman
în vecina de la doi.

XV.4 Şapte modalităţi sportive

Poezia nu e telemark-ul
icarilor moderni la aterizarea
pe trambulina olimpică.

Poezia nu e eritropoetina
folosită de cicliştii căţărători
din Turul Franţei.

Poezia nu e setul adjudecat la tie-break
la Wimbledon sau la Roland Garros
de către un jucător necunoscut.

Poezia nu e “Mano de Dios”
pe care şi-acum o blamează englezii
într-un pub londonez.

Poezia nu e reuniunea atletică
la care să participe tot Berceniul
în semn de sărbătoare.

Poezia nu e bazinul olimpic
în care rechinii second-hand
să vâneze căprioare.

Poezia nu e ultimul meci de box
la categoria 48 de kilograme
între un câine vagabond şi vecina de la doi.

Am terminat de citit opera poetica a lui Mircea Dinescu. Mai jos aveti una dintre poeziile care mi-au placut cel mai mult

Sunt tânăr, Doamnă, vinul mă ştie pe de rost
şi ochiul sclav îmi cară fecioarele prin sânge,
cum aş putea întoarce copilul care-am fost
când carne-mi înfloreşte şi doar uitarea plânge.

Sunt tânăr, Doamnă, lucruri am aşezat destul
ca să pricep căderea din somn spre echilibru,
dar bulgări de lumină dac-aş mânca, sătul
nu m-aş încape în pielea mea de tigru.

Sunt tânăr, Doamnă, tânăr cu spatele frumos
şi vreau drept hrană lapte din sfârcuri de cometă,
să-mi crească ceru-n suflet şi stelele în os
şi să dezmint zăpada pierdut în piruetă.

Sunt tânăr, Doamnă, încă aripile mă ţin
chiar de ating pământul pe-aproape cu genunchii,
această putrezire mă-mbată ca un vin
căci simt curgând prin dânsa bunicile şi unchii.

Sunt tânăr, Doamnă, tânăr, de-aceea nu te cred,
oricât mi-ai spune, timpul nu-şi ascute gheara
deşi arcaşii ceţii spre mine îşi reped
săgeţile vestirii, sunt tânăr. Bună seara!

De ziua Mamei, o piesa de suflet, care nu mai are nevoie de prezentare, Open your heart, din perioada de aur a glam-metal-ului. anul de gratie 1986

Pur si simplu am uitat ieri de meciul Oltchimului! Stiu e o chestiune pentru care un fan al valcencelor nu poate fi iertat, dar totusi am sa incerc sa ma scot cu o cronica subiectiva a reprizei a doua.
Ca o idee generala, Oltchim nu mai este echipa de acum 2 sezoane, care daca ar fi fost condusa cu 3-4 goluri de o echipa mare nu ar mai fi putut reveni pe tabela.
Repriza a doua a fost foarte dinamica, s-au inscris foarte multe goluri, acest aspect dand o nota accentuata de spectacol meciului.
S-au remarcat gurile de foc, Patricia Vizitiu, care este deja o certitudine si Cristina Neagu. De asemenea, Paula Ungureanu a avut cateva interventii foarte bune.
Cea mai buna jucatoare de la Dinamo a fost fara indoiala Olga Levina, care a obtinut punctul de una singura.
De remarcat inca o data siguranta pe care o da Ramona Maier pe contraatac si la aruncarile de la 7 metri. De asemenea, am avut inca o data noroc in ultimul minut, dupa meciul cu Viborg. Atunci, Paula a respins mingea in corner, acum bara a fost cu noi .Trebuie salutat si golul Valeriei Bese, reusit pe contraatac, faza care tinde sa devina o clasica in atacul Valcei.
In timp ce scriu acest articol, am aflat ca Viborg a fost invinsa la Viena, ceea ce face punctul de la Volvograd de aur. Cu o victorie pe teren propriu in fata lui Hypo, Oltchim merge de pe prima pozitie in semifinale, unde ar putea evita pe Gyor. Adversarul cel mai probabil ar putea fi Larvik HK din Norvegia.