Numai în singurătate mă pot adula
îmi pipăi cu îndrăzneală corpul
ca pe un sac plin cu
pământ ud
încetul cu încetul mă adâncesc
sub piele
mă înşurubez în muşchi forez
în ţesuturi
intru-n grăsimea groasă ca lutul
precum un eschimos exaltat
după vânătoarea de foci
şi totul doar pentru liniştea
cărnii acesteia
rele şi înfricoşate de moarte
pentru care nici hrană nici sex
nici durere
nimic nu este vreodată destul.
Loading ...
Loading ...
Related Articles
No user responded in this post
Leave A Reply