Carti care m-au invins

Sub acest titlu deschid o noua pagina pe blog. De cand am notat cartile pe care le citesc, perioada care coincide cu tratarea cartilor la modul profesionist, nu mi s-a intamplat sa las o carte fara sa o termin. Sper ca aceste accidente sa se produca foarte rar sau chiar deloc, insa ele trebuie semnalate pentru arhiva mea personala, dar si pentru a intalni oameni care au reusit sa parcurga aceste carti. Am creat ca pagina distincta acest capitol tocmai pentru ca oricand pot aparea carti grele/imposibile/neinteresante

1. Dostoievski- Adolescentul
De ce-uri?
Pentru ca numele rusesti sunt dificil de urmarit
Pentru ca sunt foarte multe personaje
Pentru ca traducerea lasa mult de dorit (1961, editura pentru literatura universala)
Pentru ca orice carte este ca un prieten care calca stramb. primeste una sau doua sanse dupa care la a treia abatere grava nu mai este credibil. cartea m-a dezamagit de vreo 2-3 ori in cele 280 pag lecturate. ajunsesem aproape la jumatatea ei.