Regatul Visurilor

Inainte de inceperea meciului, ma intreba un suporter daca am emotii inainte de acest meci. I-am raspuns ca nu am emotii, ca acestea s-au dizolvat in timpul meciului cu Dinamo Volvograd, disputat etapa precedenta. Si am avut dreptate, avand in vedere ca Oltchim a fost egala lui Hypo doar inainte de startul partidei. Mai mult, “austriecele” nu s-au apropiat decat o singura data la un gol diferenta. Aici am putut vedea ce inseamna o echipa in detrimentul unei singure jucatoare, si ma refer aici la brazilianca Alexandra de Nascimento, autoare a aproape jumatate din golurile vienezelor. Ceea ce speram inainte de faza a doua a grupelor, s-a cristalizat in timpul partidelor cu Viborg, Dinamo si Hypo. Ma refer la excelentele prestatii ale Patriciei Vizitiu, care, in atac incheie cu aruncari de la 9 metri combinatiile care nu merg. Lovitura Patriciei ar putea concura cu succes si in meciurile de handbal masculin.

Cum despre acest meci am spus ca a fost fara istoric, ma voi referi in continuare la cateva aspecte pozitive, dar si negative ale jocului Oltchimului de duminica seara.

La capitolul pozitiv, pe langa jocul Patriciei Vizitiu, as remarca jocul extremelor, in special jocul Ramonei Maier. De asemenea, cuplul din defensiva format din Steluta Luca si Valeria Bese si-a facut iarasi datoria.

Pe pivot am stat iarasi foarte bine in prima repriza, cand combinatiile extremelor sau interilor cu Ionela Stanca au descifrat de multe ori defensiva lui Hypo. Si jocul Oanei Manea a fost bun, insa nu la nivelul aratat de Ionela. Paula Ungureanu a reusit o evolutie buna spre foarte buna, oprind deseori aruncari grele, dar si cateva lovituri de la 7 metri. Probabil ca la ora actuala este intre cei mai buni trei portari din handbalul feminin, alaturi de Lunde (Viborg) si Palinger (Gyor).

Singurul minus evident a fost coordonatorul de joc. Pe acest post au fost folosite 3 jucatoare. In prima repriza Adina Meirosu a fost destul de stearsa, in timp ce Narcisa Lecusanu nu a fost nici ea intr-o forma extraordinara. Pe final, ucrainianca Regina Shymkute a detinut rolul centrului, cu o evolutie putin mai buna decat a celor doua coechipiere ale sale.

Ne asteapta un meci dificil la Viborg, fara miza. Daca as fi eu antrenor la Oltchim, as folosi aceasta partida pentru a rula intregul lot de jucatoare, si mai ales de a da sansa celor care au evoluat mai putin. Ma gandesc aici la Talida Tolnai, Gabriela Szucz, Clara Vadineanu, Adriana Nechita, Roxana Han s.a.

Nu sunt neaparat de acord ca Gyor este o echipa mai dificila decat Larvik. La acest nivel, valorile sunt foarte apropiate, iar avantajul meciului retur pe teren propriu poate cantari decisiv… 

Oltchim Ramnicu Valcea- Hypo Viena 32-27

Pur si simplu am uitat ieri de meciul Oltchimului! Stiu e o chestiune pentru care un fan al valcencelor nu poate fi iertat, dar totusi am sa incerc sa ma scot cu o cronica subiectiva a reprizei a doua.
Ca o idee generala, Oltchim nu mai este echipa de acum 2 sezoane, care daca ar fi fost condusa cu 3-4 goluri de o echipa mare nu ar mai fi putut reveni pe tabela.
Repriza a doua a fost foarte dinamica, s-au inscris foarte multe goluri, acest aspect dand o nota accentuata de spectacol meciului.
S-au remarcat gurile de foc, Patricia Vizitiu, care este deja o certitudine si Cristina Neagu. De asemenea, Paula Ungureanu a avut cateva interventii foarte bune.
Cea mai buna jucatoare de la Dinamo a fost fara indoiala Olga Levina, care a obtinut punctul de una singura.
De remarcat inca o data siguranta pe care o da Ramona Maier pe contraatac si la aruncarile de la 7 metri. De asemenea, am avut inca o data noroc in ultimul minut, dupa meciul cu Viborg. Atunci, Paula a respins mingea in corner, acum bara a fost cu noi .Trebuie salutat si golul Valeriei Bese, reusit pe contraatac, faza care tinde sa devina o clasica in atacul Valcei.
In timp ce scriu acest articol, am aflat ca Viborg a fost invinsa la Viena, ceea ce face punctul de la Volvograd de aur. Cu o victorie pe teren propriu in fata lui Hypo, Oltchim merge de pe prima pozitie in semifinale, unde ar putea evita pe Gyor. Adversarul cel mai probabil ar putea fi Larvik HK din Norvegia.

O: Onoare
L: Luciditate
T: Tenacitate
C: Curaj
H: Hotarare
I: Inteligenta
M: Maiestrie

Am vrut sa incep acest articol printr-o califgrama, pe care initial am vrut sa o scriu inainte de meci, insa datorita superstitiei am amanat-o pentru prezentarea meciului.
Viborg este intr-adevar o mare echipa, dar aseara adevarata echipa a fost Oltchim. In afara primelor 5 minute si a ultimelor 5, meciul a fost clar dominat de “chimiste”. Incepand cu Paula Ungureanu, care efectiv a inchis poarta, si terminand cu Adina Meirosu care a ordonat magistral jocul Oltchimului timp de 45 de minute, Oltchimul a facut exact jocul de care avea nevoie pentru a se impune in fata echipei Cristinei Varzaru.
In schimb, la Viborg nu a functionat nici jocul cu pivotul, si nici jocul pe extreme decat in anumite momente. Dovada acestui fapt este ca romanca Varzaru nu a inscris decat din 7 metri. Singura jucatoare a Viborg-lui care si-a respectat cartea de vizita a fost muntenegreanca Bojana Popovic.
Prima repriza a fost clar cea mai buna repriza a valcencelor din acest sezon. Cu o Cristina Neagu necrutatoare de la 9 metri, dar si cu o Ramona Maier foarte precisa de la 7 metri, atacurile Oltchimului au mers fluviu.
Apararea fost iarasi de netrecut datorita celor doua experimentate jucatoare din centru, Steluta Luca Si Valeria Bese, ultima dintre ele reusind sa marcheze din nou dupa o faza lucrata de Cristina Neagu. Au existat insa si momente in care, datorita vitezei in care s-a desfasurat jocul nu s-au mai putut schimba liniile pe faza defensiva.
A doua repriza a fost mai echilibrata, cele doua echipe impartindu-si momentele de dominare. Primele 15 minute au apartinut Oltchimului, care a mentinut o diferenta constanta de 3-4 goluri. Momentul de rascruce a fost eliminarea Cristinei Varzaru, dupa un fault cinic la Ramona Maier. Viborg s-a trezit datorita unor nesincronizari din partea atacului chimist, condus spre final de Narcisa Lecusanu. Intre minutele 45-52 (aproximativ), Radu Voina a schimbat echipa, atat din considerente tactice, dar si datorita accidentarii in cazul Ramonei Maier.
Finalul a fost dramatic, Bojana Popovic fiind foarte aproape sa egaleze in ultima secunda. Trebuie sa recunosc cu mult fair-play ca daca Paula Ungureanu nu era pe minge meciul s-ar fi incheiat la egalitate. Incet, incet portarita noastra calca pe urmele Luminitei Hutupan. Golgetera noastra a fost Cristina Neagu cu 8 reusite, in timp ce pentru Viborg cele mai multe goluri a inscris Bojana Popovic.
Oltchim-Viborg 28-27

Bineinteles ca niciun meci european al Oltchimului nu se poate desfasura dupa o reteta tipica…te numesti favorita, ai doua-trei clase peste adversar, ai individualitati, ai public si totusi trebuie sa iti transformi publicul intr-unul cardiac…

Stau si-mi imaginez cum ar fi un meci pentru un suporter care lucreaza la combinat. O saptamana muncesti in conditii extreme, mediu toxic si la sfarsit de saptamana in loc sa te relaxezi, vezi ratari din toate pozitiile posibile. Acest joc de autosuficienta nu poate duce la rezultate bune cu marile puteri (Viborg, Gyor, Byasen, Krim). Este pacat daca in maxim 2 sezoane nu se obtine Liga Campionilor, pentru ca este dificil sa ai doua generatii de superclasa, mai ales inr-o tara in care sportul intra tot mai accentuat intr-un con de umbra.

Cu toate criticile astea constructive, nu pot sa nu recunosc meritele unor jucatoare precum Paula Ungureanu, Ramona Maier sau Gabriela Szucz. De asemenea, surpriza placuta a meciului a fost interul Patricia Vizitiu, o fata de 20 ani care a muncit enorm. Sper sa isi pastreze modestia si dupa acest meci, si sa ia exemplu de la Cristina Neagu in ceea ce priveste devotamentul si daruirea.

Oltchim are 8 puncte. Daca nu pierde la 4 goluri la Gyor castiga grupa…acestea sunt premisele pentru meciul urmator. Speram sa fie de bun augur, si sa se joace anul acesta finala Ligii, cum se doreste de altfel.

Oltchim-Itxako 27-26